Despre iubirea aproapelui

Sfântul Nicolae Velimirovici despre iubirea aproapelui
Dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup (Filipeni l : 24).

Înflăcărat de dragostea lui Dumnezeu, Sfântul Apostol Pavel recunoaşte, în Epistola sa către Filipeni, că lui moartea îi este câştig, deoarece viaţa lui este a lui Hristos. Dragostea lui Pavel pentru Hristos îl atrage către dorirea morţii, pentru ca astfel să se afle cât mai aproape de Hristos, cât mai curând posibil, dar, de cealaltă parte, dragostea lui faţă de credincioşi îl obligă să rămână în trup. Totuşi, nu două iubiri sunt acelea care împart inima Apostolului în două direcţii diferite; ci una şi aceeaşi iubire este, care deschide înaintea lui două comori de aur şi pietre scumpe.
Una este viaţa cea binecuvântată în împărăţia Cerurilor; iar cealaltă este bogăţia sufletelor credincioşilor de pe pământ. Comoara cea cerească sporeşte prin adăugarea la ea a comorii celei pământeşti; o comoară se revarsă în cealaltă. Ca să grăbească la cer, Aposolul şi-o doreşte, atras de iubire şi de răsplată; ca să rămână pe pământ, el vede că este de folos, atras de iubire şi de datorie. Când omul muritor, fraţilor, vede că este mai important să rămână în trup din dragostea pentru fraţii lui, cum să ne mai mirăm atunci că Dumnezeul Cel veşnic a ştiut aceasta înaintea apostolilor, văzând că este mai important să vină în Trup pentru salvarea omenirii decât să rămână în afară de el, în împărăţia cea duhovnicească? Oare nu ne lămureşte pe deplin această mărturisire a lui Pavel către filipeni toată taina întrupării Fiului lui Dumnezeu? Acolo, în ceruri, se află adevărata împărăţie a lui Hristos şi adevărata viaţă a lui Hristos, în care nu are nici o amestecare mizeria şi păcatul de pe pământ. Dar dragostea Fiului lui Dumnezeu pentru oameni a socotit că este absolut necesar să vină în trup pe pământ cu oamenii. Cu adevărat, mulţumitori să-i fim Apostolului Pavel că arătându-ne gândul sufletului lui, ne-a arătat taina venirii lui Hristos şi a locuirii lui în trup, printre oameni, pe pământ.

O, Stăpâne, minunat eşti Tu între Sfinţii Tăi şi numai Ţie se cuvine slava şi mulţumită în veci, Amin.
(din Vieţile Sfinţilor însoţite de Cântări, Cugetări, Luări aminte şi Predici pentru fiecare zi a anului)